CATEDRÁTIC, -Ă I. adj. profesoral, de catedră. II. s. m. f. titularul unei catedre universitare. (< it. cattedratico) Vezi definitia »

AUTOLÍTIC, -Ă adj. Referitor la autoliză. [<fr. autolytique]. Vezi definitia »

BURÍC, burice, s. n. 1. Cavitate care se formează în mijlocul abdomenului, după tăierea cordonului ombilical; ombilic. ♦ Fig. Mijloc, centru. ◊ Expr. Buricul pământului = centrul pământului. A se crede (sau a se socoti) buricul pământului = a se crede (sau a se socoti) cel mai important dintre toți. ♦ Cordonul ombilical prin care fetusul primește hrană din corpul mamei. 2. (În expr.) Buricul degetului = vârful degetului. 3. Compus: buricul-apei = plantă erbacee cu flori mici, albe sau roșietice, dispuse în umbele (Hydrocotyle vulgaris). – Lat. *umbulicus (= umbilicus). Vezi definitia »

TĂGÁDNIC, TĂGÁDNICĂ, tăgadnici, tăgádnice, adj. (Înv.) Care tăgăduiește; mincinos. – Tăgadă + suf. -nic. Vezi definitia »

MAGNETODINÁMIC, -Ă I. adj. (despre aparate) în care excitația magnetică este produsă de un magnet permanent. II. s. f. magnetohidrodinamică. (< fr. magnétodynamique) Vezi definitia »