POSESÍV, -Ă, posesivi, -e, adj. 1. (Gram.; despre unele pronume, adjective, articole) Care arată sau cu ajutorul căruia se exprimă un raport de posesiune (1), de apartenență, de dependență. 2. (Rar) Autoritar. Ton posesiv. – Din fr. possessif, lat. possessivus. Vezi definitia »

PROROGATÍV, -Ă, prorogativi, -e, adj. (Jur.) Cu caracter de amânare, de prelungire. – Din fr. prorogatif. Vezi definitia »

PALIATÍV adj., s.n. 1. (Medicament) care ameliorează o boală sau îi înlătură temporar simptoamele, fără a-i suprima cauza. 2. (Fig.) (Soluție) care aduce o rezolvare de moment, care rezolvă provizoriu o situație sau efectele ei. [Pron. -li-a-, var. paleativ adj., s.n. / < fr. palliatif, cf. lat.med. palliativus < pallium – manta]. Vezi definitia »

NONFIGURATÍV, -Ă, nonfigurativi, -e, adj. (În sintagma) Artă nonfigurativă = artă abstractă. – Non + figurativ. Vezi definitia »

LAXATÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care produce purgație. [< fr. laxatif]. Vezi definitia »