TULNICÍ, tulnicesc, vb. IV. Refl. A deveni tulnic, a se zăpăci, a se năuci, a se buimăci. – Din tulnic². Vezi definitia »

A SĂRĂCI a ajunge la covrigi / la pepeni, a ieși la pepeni, a rămâne cu traista-n băț / cu fundul gol, a scoate la covrigi / pepeni. Vezi definitia »

TĂBĂCÍ, tăbăcesc, vb. IV. Tranz. A transforma pielea brută, cu ajutorul tananților, într-un produs moale, suplu, impermeabil, elastic și rezistent; a argăsi. ♦ Fig. (Glumeț) A snopi în bătăi. – Din tabac². Vezi definitia »

cîrcí (-césc, -ít), vb. – 1. A se strînge. – 2. A micșora, a se contrage. – 3. A se chirci, a se pipernici. – Var. încîrci, (în)chirci, (în)cîrc(e)ia, (îm)pierci. Sl. krŭčiti „a suci” (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 41; DAR), slov. kerčiti, ceh. krčiti, pol. kurczyć, rus. korčiti. V. și cîrcel. Der. cîrcean, s. m. (căpușă); cîrceag, s. n. (boală a oilor); cîrcior, adj. (sucit); chircit (var. închircit, piercit), adj. (pipernicit; atrofiat, degenerat; tulburat, anormal); chircitură (var. piercitură), s. f. (avorton, stîrpitură). Var. cu p- sînt rezultat al hiperurbanismului mold. Din rom. trebuie să provină rut. kručak „berbec bolnav”, pe care Candrea îl consideră etimon al al lui cîrceag. Vezi definitia »

ADÂNCÍ, adâncesc, vb. IV. 1. Tranz. A face mai adânc, a săpa în adâncime. 2. Refl. A pătrunde în adâncime, a înainta spre interior; a se depărta; a se face nevăzut. S-a adâncit în pădure. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) cufunda (în...), a absorbi sau a fi absorbit (de...). 3. Tranz. Fig. A pătrunde cu mintea; a cerceta, a studia, a analiza. A adânci o problemă. 4. Refl. Fig. A se intensifica, a se accentua. Amărăciunea... s-a adâncit și mai mult în ființa mea (SADOVEANU). [Var.: adâncá vb. I] – Din adânc². Vezi definitia »