ȘVĂBOÁICĂ, șvăboaice, s. f. Femeie care face parte din populația compusă mai ales din germani, colonizați în mod succesiv în Banat și în Transilvania prin sec. XVIII. – Șvab² + suf. -oaică. Vezi definitia »

CHÍLNĂ, chilne, s. f. (Pop.) 1. Lădița trăsurii sau a căruței, de sub capra vizitiului. 2. Parte dinaintea sau dinapoia coșului căruței. [Var.: chilínă, chélnă s. f.] – Din pol. kielnia[wozowa]. Vezi definitia »

CRIOGLOBULÍNĂ s. f. globulină patologică din serul sangvin, precipitabilă la frig. (< fr. cryoglobuline) Vezi definitia »

TABULOGRÁMĂ s.f. Document în care se imprimă la mașinile de calculat rezultatele obținute. [< fr. tabulogramme]. Vezi definitia »

HÚLĂ s. f. mișcare ondulatorie a suprafeței mării, după, sau înaintea furtunii. (< fr. houle) Vezi definitia »