LAGÉNĂ s. f. 1. vas antic cu gâtul strâmt, semănând a butelie, în care se păstra vinul. 2. mică prelungire a saculei la pești, care constituie, în scara evolutivă, începutul viitorului melc al urechii interne de la vertebratele superioare. (< lat. lagena, fr. lagène) Vezi definitia »

ceáră s. f. – 1. Produs natural care se înmoaie și se topește, cu numeroase întrebuințări. – Ceară roșie, ceară de sigiliu. – 2. Cerumen. – 3. Plantă (Hoya carnosa, Asclepias carnosa). – Mr. țeară, istr. țerę. Lat. cēra (Pușcariu 328; Candrea-Dens., 229; REW 1821; DAR); cf. it., prov., cat., sp., port. cera, fr. cire. – Der. ceriu, adj. (gălbui); cerar, s. m. (negustor de ceară; lumînârar); cerărit, s. n. (înv., impozit pe ceară); cerărie, s. f. (magazin de ceară); cerui, vb. (a da cu ceară); ceruială, s. f. (ceruire); ceruitură, s. f. (ceruire). Pentru cerițică, cf. cerențel. Vezi definitia »

RADIOFRECVÉNȚĂ s.f. Frecvență a undelor electromagnetice folosită în radiocomunicații. [Cf. fr. radiofréquence]. Vezi definitia »

șeică, șeice s. f. fată drăguță. Vezi definitia »

berbéră (limbă) s. f., g.-d. art. berbérei Vezi definitia »