FÉDER, federe, s. n. Mică proeminență prevăzută în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă; lambă. – Din germ. Feder. Vezi definitia »

TUBER²- elem. „excrescență”. (< fr. tuber-, cf. lat. tuber) Vezi definitia »

BALANȚIÉR, balanțiere, s. n. v. balansier. Vezi definitia »

colăiér (-ri), s. m. – Persoană care merge cu colindul de sărbătorile Crăciunului. După DAR, de la călăie „dulce,” prăjitură, și acesta din tc. kaliie „puré de verdețuri cu unt”. În Mold. Vezi definitia »

Álzheimer (în maladia (lui) ~) (germ.) [pron. álțhaĭmăr] (Alz-hei-) s. propriu Vezi definitia »