UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. [Pr.: -cu-u] – Din lat. ubique. Vezi definitia »

INCONTÍNUU adv. v. încontinuu. Vezi definitia »

CONTÍNUU, -UĂ adj. 1. neîntrerupt, neîncetat. ◊ (fig.) curent continuu = curent electric care are un singur sens; (mat.) funcție continuă = funcție care prezintă continuitate (2). 2. (lingv.) constrictiv. (< fr. continu, lat. continuus) Vezi definitia »

REMÚU s. n. (Nav.) Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. ♦ (Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. [Var.: remú s. n.] – Din fr. remous. Vezi definitia »

EXSÁNGUU, -UĂ adj. (despre țesuturi) lipsit de sânge; (despre obraji, față) palid, cadaveric. (< fr. exsangue, lat. exsanguis) Vezi definitia »