colúgă (-gi), s. f. – Ciorchine. Origine obscură. După DAR, este în legătură cu rut. koljučka „ghimpe”. Vezi definitia »

PREBÉNDĂ s. f. venit fix acordat unui titlu ecleziastic catolic; titlul însuși. (< lat. praebenda, fr. prébende) Vezi definitia »

ȘTIÚCĂ, știuci, s. f. Pește răpitor de apă dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare înarmată cu mulți dinți și cu botul turtit ca ciocul de rață; mârliță (Esox lucius). ◊ Compus: știucă-de-mare = pește de 50-80 cm, cu corpul asemănător cu al șarpelui, cu spinarea verzuie și pântecele alb, cu gura în forma unui cioc lung (Belone belone). – Din bg., scr. štuka. Vezi definitia »

spânzúră s.f. (înv.) ceas de perete; pendul. Vezi definitia »

PLÁJĂ s.f. 1. Țărm jos de mare acoperit cu nisip fin, pe care se fac băi de soare; orice loc pe malul unei ape unde se fac băi de soare. ◊ A face plajă = a face băi de soare. 2. (Telec.) Plajă de modulație = domeniu de modulație. [< fr. plage]. Vezi definitia »