PERFECȚIÚNE PERFÉCȚIE/ s. f. însușirea, caracterul a ceea ce este perfect; desăvârșire. ♦ (în forma perfecție) la ~ = în mod desăvârșit; fără cusur. (< lat. perfectio, fr. perfection) Vezi definitia »

REȚÍNE, rețin, vb. III. Tranz. 1. A ține pe loc, a împiedica de la ceva, a opri. ♦ A închide pe cineva temporar, a-l priva de libertate. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) stăpâni, a (se) înfrâna; a (se) abține. 2. A opri o parte din drepturile bănești (sau de altă natură) care se cuvin cuiva; a popri. 3. A rezerva un bilet, un loc în tren, la teatru etc. 4. A nu înapoia, a nu restitui; a păstra. 5. A ține minte, a-și aminti; a nu uita. – Re¹- + ține (după fr. retenir). Vezi definitia »

CONSULTAȚIÚNE s.f. v. consultație. Vezi definitia »

BILLAUD-VARENNE [bió-varẽ], Jean Nicholas (1756-1819), jurist și om politic francez. Iacobin. Membru al Comunei din Paris, al Convenției și apoi al Comitetului Sălvării Publice. Extremist, a contribuit la ghilotinarea lui Herbert și Danton, apoi l-a trădat pe Robespierre. Deportat în Guyana Franceză, unde a și murit. Vezi definitia »

SUSPICIÚNE, suspiciuni, s. f. Lipsă de încredere în cineva, îndoială în ceea ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, neîncredere. [Pr.: -ci-u-] – Din fr. suspicion, lat. suspicio, -onis. Vezi definitia »