CLACÁJ, clacaje, s. n. Faptul de a claca; întindere, ruptură sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărute în urma unui efort fizic. – Din fr. claquage. Vezi definitia »

GRILÁJ, grilaje (grilajuri), s. n. Gărduleț făcut din vergele de fier, din stinghii (încrucișate) de lemn, din plasă de sârmă etc., care se montează la o fereastră, la o ușă, la unele garduri etc. – Din fr. grillage. Vezi definitia »

PELÁJ s. n. păr, blană a unui animal. ◊ părul covorului. (< fr. pelage) Vezi definitia »

PILOTÁJ¹ s.n. 1. Știința și tehnica de a conduce o (aero)navă, o locomotivă etc.; pilotare. 2. Încetinire a mersului unui tren sau al unei nave din cauza nesiguranței parcursului. [< fr. pilotage]. Vezi definitia »

riváj s.n. (înv.) țărm. Vezi definitia »