ISCODITÓR, -OÁRE, iscoditori, -oare, adj. 1. Care caută să pătrundă cu mintea, să afle, să observe cu de-amănuntul; care spionează. ♦ (Adverbial) Bănuitor. 2. Care pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, care caută să descoasă pe cineva. 3. Care inventează; născocitor. – Iscodi + suf. -tor. Vezi definitia »

RECIȘÓR, -OÁRĂ, recișori, -oare, adj. (Fam.) Diminutiv al lui rece; puțin cam rece. – Rece + suf. -ișor. Vezi definitia »

FOTOCONDUCTÓR, -OÁRE adj. variabil la conductibilitatea electrică a unor substanțe sub efectul radiațiilor; fotorezistent. (< fr. photoconducteur, engl. photoconductor) Vezi definitia »

ELECTROLIZÓR s. n. aparat, instalație cu care se efectuează electroliza. (< fr. électrolyseur) Vezi definitia »

ASEDIATÓR, -OÁRE, asediatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care asediază. [Pr.: -di-a-] – Din asedia + suf. -tor (comp. it. assediatore). Vezi definitia »