MARUFLÁJ, maruflaje, s. n. Lipire cu maruflu a unei pânze pictate pe un suport; pânză pictată și lipită astfel. – Din fr. marouflage. Vezi definitia »

tartáj (-je), s. n. – Caiet, foaie de tipăritură. – Var. înv. trătăzi, trătaji. Mgr. τετράδιον (Tiktin), care a dat *tetrad, ce a fost alterat prin analogie cu pl. Supraviețuiește în Mold. cu sensul special de „copertă, scoarță”. După Bick-Graur, 26, din sl. totrasŭ. Vezi definitia »

FASCINÁJ s.n. Lucrare executată cu fascina. ♦ Alcătuire de fascine. [< fr. fascinage]. Vezi definitia »

ROȘÁJ s.n. (Metal.) Degajare de gaz, dizolvat în prealabil, care se produce în cursul solidificării unor metale sau aliaje. [< fr. rochage]. Vezi definitia »

CALÁJ, calaje, s. n. Postament de grinzi pe care stau navele pe o cală (2). – Fr. calage. Vezi definitia »