SIMÁNDRĂ, simandre, s. f. (Înv.) Un fel de toacă de metal sau de lemn atârnată la intrarea unei biserici, a unei mănăstiri, în clopotniță etc., în care se lovește cu un ciocan pentru a se anunța începerea slujbei. – Din fr. simandre. Vezi definitia »

SUPÁPĂ s. f. organ de întrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu. ◊ (fig.) mijloc de a scăpa de ceva supărător. (< fr. soupape) Vezi definitia »

VEZICULÍTĂ s. f. inflamație a veziculelor seminale. (< fr. vésiculite) Vezi definitia »

MANIVÉLĂ s.f. Mâner de lemn sau de fier (încovoiat astfel încât să formeze de două ori câte un unghi drept) care servește la mânuirea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie etc. [< fr. manivelle]. Vezi definitia »

péjmă (péjme), s. f. – Scăișori (Centaurea suaveolens). – Var. peșmă. Mag. pézsma, din sl. pižma (Cihac, II, 250). Vezi definitia »