SMINTEÁLĂ, sminteli, s. f. 1. Tulburare a minții, scrânteală, nebunie; p. ext. greșeală, abatere. 2. (Înv. și pop.) Stricăciune, pierdere, pagubă; neplăcere. ◊ Loc. adv. Fără sminteală = în mod absolut, negreșit. ◊ Expr. A da (pe cineva) de sminteală = a face (pe cineva) de râs; a da de gol. – Sminti + suf. -eală. Vezi definitia »

MUNIFICÉNȚĂ, munificențe, s. f. (Livr.) Generozitate. – Din fr. munificence, it. munificenza. Vezi definitia »

AUTOANALÍZĂ s. f. analiză a propriilor trăiri, cu scopul realizării unei imagini generale despre sine. ◊ introspecție. (< fr. auto-analyse) Vezi definitia »

GRANÁTĂ, granate, s. f. V. grenadă. Vezi definitia »

IZOPIÉZĂ s. f. linie care unește punctele cu aceeași presiune a unui zăcământ petrolier la un moment dat. (< fr. isopièze) Vezi definitia »