Definita cuvantului șoc
ȘOC s. n. 1. ciocnire bruscă și volentă între două corpuri. ♦ (tehn.) ~ termic = procedeu în procesul de fabricație a unor vase de laborator, produse refractare etc., constând în răcirea bruscă a pieselor. 2. de ~ = (despre formații militare) specializat în operații îndrăznețe asupra anumitor obiective. 3. tulburare gravă a funcțiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operații chirurgicale, anestezii etc. ♦ ~ nervos = dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de ~ = metodă terapeutică prin crearea unei perturbații bruște bolnavului; terapie de ~ = ansamblu de măsuri drastice, hotărâte în reformele economice și social-politice, în trecerea la economia de piață. 4. emoție puternică; stres. (< fr. choc)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu șoc
cobâltóc2, cobâltoáce, s.n. (reg.) loc mlăștinos, mlaștină; lac. Vezi definitia »
bondóc (bondoácă), adj. – Mic, scund. – Var. bunduc. Tc. buduk. Vezi definitia »
chilștóc s.n. (reg.) aparat de răcit la alambic. Vezi definitia »
sfitóc (-oáce), s. n. – Sul, rulou. Sl. sŭvitŭkŭ, rus. svitok (Tiktin). Vezi definitia »
BOBÓC, boboci, s. m. 1. Caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă. 2. Pui de gâscă sau de rață. ◊ Expr. A paște (sau a păzi) bobocii = a-și pierde vremea degeaba. A da (mâncare) la boboci = a vomita. ♦ Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experiență; ageamiu; p. restr. recrut; student în primul an. – Din ngr. bubúki. Vezi definitia »