PRIÉLNIC, -Ă, prielnici, -ce, adj. Care favorizează apariția sau desfășurarea unei acțiuni, a unui fenomen, a unui eveniment; favorabil, avantajos; potrivit, oportun. [Pr.: pri-el-] – Prii + suf. -elnic. Vezi definitia »

HOMOBLÁSTIC, -Ă adj. 1. care provine din celule similare. 2. fără trecere evidentă de la forma juvenilă la cea adultă. (< fr. homoblastique) Vezi definitia »

NEOLÍTIC s.n. Ultima epocă a preistoriei, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. // adj. Care datează din această epocă. [< fr. néolithique, cf. gr. neos – nou, lithos – piatră]. Vezi definitia »

LIMNÉTIC, -Ă adj. (Despre organisme vegetale) Care trăiește în lacuri, bălți sau locuri mlăștinoase. [Cf. germ. limnetisch]. Vezi definitia »

ANALÍTIC, -Ă, analitici, -e, adj. Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză. ◊ Chimie analitică = ramură a chimiei care se ocupă cu cercetarea elementelor și a combinațiilor lor. Limbă analitică = limbă care se servește de termeni speciali (prepoziții, conjuncții, pronume etc.) pentru a exprima raporturile gramaticale. ♦ (Mat.; Fiz.) Care folosește calculul algebric și infinitezimal. – Fr. analytique (lat. lit. analyticus). Vezi definitia »