VIZITÁ, vizitez, vb. I. Tranz. 1. A merge la cineva pentru a-l vedea (din prietenie, din datorie profesională etc.); a face cuiva o vizită. 2. A se duce să vadă, să cunoască la fața locului o localitate, un muzeu, un obiectiv etc. 3. A inspecta, a controla; a cerceta, a examina cu atenție și la fața locului. – Din fr. visiter, lat. visitare. Vezi definitia »

fata Vezi definitia »

REDACTÁ vb. tr. 1. a compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. a pregăti (la un ziar, la o editură) pentru publicare manuscrisele. (< redactor) Vezi definitia »

MANDATÁ vb. I. tr. A dispune, a ordonanța plătirea unei sume. ♦ A încredința cuiva un mandat; a împuternici. [< fr. mandater]. Vezi definitia »

REGLEMENTÁ vb. I. tr. A stabili norme sau reguli, a supune unor norme; a aranja, a pune în ordine. [< fr. réglementer]. Vezi definitia »