AUTOFECUNDÁȚIE, autofecundații, s. f. (Biol.) Autofecundare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autofécondation. Vezi definitia »

ACTINOTERAPÍE s. f. tratament medical cu radiații luminoase. (< fr. actinothérapie) Vezi definitia »

EPIDEMIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază epidemiile. [Pron. -mi-o-, gen. -iei. / < fr. épidémiologie, cf. fr. épidémie, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »

DEMODULÁȚIE, demodulații, s. f. Separare a oscilației de frecvență joasă de unda purtătoare de înaltă frecvență. – Din germ. Démodulation, fr. démodulation. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »