RUINÁ, ruinez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) preface în ruină, a (se) dărăpăna, a (se) degrada. 2. Fig. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă averea, a sărăci sau a face să sărăcească; a (se) distruge. ♦ A(-și) distruge sănătatea. [Pr.: ru-i-] – Din lat. ruinare, fr. ruiner. Vezi definitia »

cășuná (-néz, -át), vb. – 1. A pricinui, a cauza. – 2. A i se năzări, a-i veni chef de ceva. – 3. A urmări, a sîcîi, a jigni. Lat. *occasionāre (Ascoli, Arch. glott. it., XVI, 185; Pușcariu 311), transformînd fără îndoială în *accasionāre, printr-o confuzie de suf. (cf. REW 6029; DAR), cf. it. accagionare, v. fr. achoisoner „a vexa”. După Candrea-Dens., 285, de la *casionare, der. de la casus. – Der. cășunătură, s. f. (chef, poftă; durere bruscă). Vezi definitia »

îmbălginá (-néz, -át), vb. – (Trans.) A face ochii mari, a se holba. Origine necunoscută. Este greu de admis der. propusă de Densusianu, GS, IV, 388, de la un lat. *invalgināre, de la valgus „convex”. Pare mai curînd o der. expresivă de la holba, cu suf. expresiv -na. Cuvîntul este rar și nu apare în nici un dicționar. În lipsa unor mărturii mai explicite, nu înlăturăm ipoteza că ar fi identic cu îmbăgina, var. a cuvîntului anterior, și, prin urmare, prost glosat. Vezi definitia »

GUARÁNA s.f. 1. Liană care crește în Brazilia. ♦ Pastă preparată din semințele acestei plante, întrebuințată ca antinevralgic și astringent în tratamentul dizenteriei. 2. Un fel de chitară folosită în țările Americii de Sud. [Pron. gua-. / < fr., braz. guarana]. Vezi definitia »

MULINÁ vb. tr. 1. a face o mișcare de rotație rapidă; a învârti, a înfășura. 2. a răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obține un singur fir. (< fr. mouliner) Vezi definitia »