Definita cuvantului tapă
TÁPĂ s. f. 1. (mar.; tehn.) capac cu care se acoperă o deschizătură, gura unui tun. 2. tăietură la baza arborilor pentru a le orienta direcția de cădere la tăiere. 3. scobitură la capătul elementelor de construcție din lemn, pentru a le putea îmbina. (< fr. tape)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tapă
IMPERMANÉNȚĂ s. f. lipsă de permanență. (< engl. impermanence) Vezi definitia »
NAVISFÉRĂ s.f. (Rar) Instrument pentru identificarea aștrilor, constând dintr-o sferă pe care sunt înregistrate la scară stelele folosite în navigație. [< navi- + sferă]. Vezi definitia »
pérgheșă adj. f. (reg.; în sintagmă) pară pergheșă = pară pergamută. Vezi definitia »
ÎNCÂLCEÁLĂ, încâlceli, s. f. Încâlcire. – Încâlci + suf. -eală. Vezi definitia »
CIÚDĂ, s. f. Sentiment de părere de rău, de invidie amestecată cu supărare sau de invidie amestecată cu dușmănie. ◊ Loc. adv. și prep. În ciuda cuiva = cu intenția de a supăra pe cineva, în necazul, în pofida cuiva; înfruntând împotrivirea cuiva sau a ceva. ◊ Loc. conj. În ciuda faptului că... = cu toate că..., deși. ◊ Expr. A face (cuiva) în ciudă = a necăji intenționat (pe cineva). – Din sl. čudo „minune”. Vezi definitia »