POPÁS, popasuri, s. n. 1. Oprire pentru odihnă în timpul unui drum mai lung; ședere mai îndelungată într-un loc (în timpul unei călătorii). ♦ (Pop.) Pauză în timpul unei activități; odihnă. ◊ Loc. adj., adv. Fără popas (sau popasuri) = neîncetat, neîntrerupt; continuu. ◊ Loc. adv. (Rar) În popasuri = agale, alene, cu întreruperi. ◊ Expr. A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astâmpăr, a nu avea liniște, a nu-și găsi locul. 2. Loc în care se oprește cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire. – Din sl. popasŭ. Vezi definitia »

SASAFRÁS s. n. specie de laur din America, ale cărui frunze, uscate și pulverizate, se folosesc drept condiment. (< fr., sp. sassafras) Vezi definitia »

as,asi, s.m.-persoana care se distinge intr-un mod deosebit intr-un domeniu de activitate./fr.as/ Vezi definitia »

a scăi la fas (pe cineva) expr. (intl.) a lovi la cap (pe cineva). Vezi definitia »

Oras din Romania. Vezi definitia »