Definita cuvantului tardiglaciar
TARDIGLACIÁR, -Ă adj. (despre o perioadă geologică) care precede imediat o glaciație, în special ultima glaciație. (< fr. tardiglaciaire)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tardiglaciar
SUPLIMENTÁR, -Ă adj. care se adaugă (la ceva); folosit ca supliment. ♦ care este în plus. ♦ unghi ~ = unghi care, împreună cu un unghi dat, formează 180º; ore ~ e = ore de muncă efectuate peste norma obișnuită. (< fr. supplémentaire) Vezi definitia »
HEMOROIDÁR, -Ă adj. Care este afectat de hemoroizi. [Pron. -ro-i-. / < fr. hémorroïdaire]. Vezi definitia »
hotár (hotáre), s. n.1. Limită, margine. – 2. Frontieră, graniță. – 3. Capăt, extremă. – 4. Proprietate, teren delimitat. – 5. (Înv.) Hotărîre. Mag. hotár (Cihac, II, 507; Tiktin; Gáldi, Dict., 92). Nu este sigur că mag. a dat sl. chotarŭ (Berneker 386) sau că provine din acesta (Melich, Slavonic R., XI, 36.; sb. hatar începînd cu sec. XIV, cf. Daničič, III, 582); însă și cuvîntul rom. poate proveni din sl., cf. sb. atar „regiune”. – Der. hotărî, vb. (a delimita, a pune hotar; a stabili, a fixa; a hotări; refl., a se mărgini, a se învecina), cf. mag. határozni „a discerne, a hotărî”; nehotărîre, s. f. (lipsă de hotărîre); nehotărît, adj. (indecis); hotăraș (var. hotărîș), adj. (învecinat), din mag. határos (Löwe 20; Gáldi, Dict., 137); hotărîtor, adj. (decisiv, determinant); hotărît, adv. (sigur, fără îndoială); hotărîtură, s. f. (înv., delimitare); hotarnic, adj. (care se referă la hotarele unei moșii); hotărnici, vb. (a pune hotar, a delimita); hotărnicie, s. f. (demarcare); înhotărît, adj. (înv., limitrof). Vezi definitia »
ANTISOLÁR, -Ă adj. Care apără împotriva soarelui. [Cf. fr. antisolaire]. Vezi definitia »
LIBRÁR s. m. negustor de cărți; (p. ext.) vânzător într-o librărie. (< fr. libraire, lat. librarius) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z