AVANGÁRDĂ, avangărzi, s. f. (Adesea fig.) Grup sau detașament de ostași care merge în fruntea unei trupe în mișcare, deschizându-i drumul. ◊ Loc. adj. De avangardă = care merge în frunte, care conduce. ◊ Loc. adv. În avangarda... = în fruntea... ♦ (Adjectival, în expr.) Detașamentul de avangardă al clasei muncitoare = partidul marxist-leninist. – Fr. avant-garde. Vezi definitia »

mustopítă (-te), s. f. – Dulceață de pastă de fructe cu suc. – Var. mostochină. Ngr. μουτόπητα (Cihac, II, 678). În Mold. și Trans. Var., pe care Scriban o explică prin it. mistocchino, pare să rezulte din pronunțarea mold. a lui p. Vezi definitia »

CITOLÍZĂ s.f. Proces de distrugere sau degenerare a celulelor sub acțiunea unor agenți chimici, fizici sau biologici. [< fr. cytolyse, cf. gr. kytos – celulă, lysis – dizolvare]. Vezi definitia »

EGLÓGĂ, egloge, s. f. Mic poem pastoral asemănător idilei; bucolică. – Din fr. églogue, lat. ecloga. Vezi definitia »

POSĂCEÁLĂ, posăceli, s. f. (Rar) Faptul de a fi posac; lipsă de veselie, proastă dispoziție. – Posac + suf. -eală. Vezi definitia »