Definita cuvantului tautologie
TAUTOLOGÍE s. f. I. 1. (log.) judecată în care subiectul și predicatul sunt exact aceeași noțiune, exprimată sau nu prin același cuvânt. 2. (în logica simbolică) expresie care în cadrul unui sistem formal este adevărată în orice interpretare. II. 1. pleonasm. 2. fenomen sintactic constănd din repetarea unor cuvinte cu același sens, dar cu funcții diferite, marcate de obicei de o intonație deosebită, repetare folosită pentru a sublinia o calitate sau o acțiune. (< fr. tautologie, lat. tautologia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tautologie
TEHNOGRAFÍE s. f. Descriere a diferitelor meserii și a metodelor de lucru. – Din fr. technographie. Vezi definitia »
MILÍȚIE s. f. 1. armată nepermanentă sau de rezervă, cuprinzând și unele corpuri speciale. 2. (în unele țări și la noi până în 1989) organ de stat având drept scop apărarea ordinii publice, a proprietății de stat și a celei personale, precum și a drepturilor și libertăților cetățenești. (< lat. militia, /2/ rus. milițiia) Vezi definitia »
PROTEOPEXÍE s. f. fixare a proteinelor în organism. (< fr. protéopexie) Vezi definitia »
córcie (-ii), s. f. – 1. Grătar, grilă, leasă. – 2. Targă. – 3. Culisă, plan înclinat pentru a descărca butoaie sau a le coborî în pivniță. Sl. kruči (Miklosich, Slaw. Elem., 27), cf. mag. korcsolya „plan înclinat” (DAR; Scriban; Gáldi, Dict., 121), rut. korčuhy „sanie.” Vezi definitia »
IÚNIE s. m. invar. A șasea lună a anului; cireșar. – Din sl. Ijunĩ. Vezi definitia »