líotă (líote), s. f. – Bandă, trupă, mulțime. – Var. lea(h)otă. Origine îndoielnică. După Candrea și Scriban, din bg., sb., rut. lihotá, pol. lichota „lucru inutil” sau „lucru rău”, din sl. lichŭ „inutil” (cf. Berneker 718); dar der. nu este clară. După Tiktin, din germ. med. ljute (› germ. Leute) „oameni”, care e și mai puțin sigur. Probabil trebuie pornit de la rădăcina expresivă leo-, cf. leoarbă, li(o)păi, leurdă, cu finala ca în pihotă. Vezi definitia »

FLAVÓNĂ, flavoane, s. f. Substanță cristalină, incoloră, extrasă din florile unor plante și folosită în industria coloranților și a medicamentelor. – Din fr. flavone. Vezi definitia »

TERMOCENTRÁLĂ s. f. centrală electrică care întrebuințează energie termică; centrală termoelectrică. (< termo- + centrală) Vezi definitia »

VAGÍNĂ s. f. (biol.) teacă; (spec.) teaca frunzelor gramineelor. (< lat. vagina) Vezi definitia »

GLISIÉRĂ s. f. 1. piesă metalică sau de lemn în formă de patină, de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă. 2. ~ de siguranță = parapet metalic din tablă ondulată, amplasat la limita acostamentelor, pe porțiunile de drum în rambleu, pe sectoarele din drum cu curbe strânse etc. (< fr. glissière) Vezi definitia »