PRÓRĂ, prore, s. f. Partea din față a unei nave; p. restr. extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. [Var.: próvă s. f.] – Din it. prora. Vezi definitia »

DÍBLĂ, dible, s. f. (Pop. sau peior.) Vioară. – Cf. scr. diple „cimpoi”. Vezi definitia »

PLOSCÚȚĂ, ploscuțe, s. f. Diminutiv al lui ploscă (1); ploschiță. – Ploscă + suf. -uță. Vezi definitia »

CÚTĂ, cute, s. f. 1. Îndoitură (adâncă) într-un obiect de îmbrăcăminte; încrețitură, fald, creț, pliu. ♦ Urmă, dungă rămasă pe o țesătură sau pe o hârtie în locul unde au fost îndoite. ♦ Încrețitură a scoarței pământului, formată sub acțiunea forțelor tectonice. 2. Zbârcitură (a obrazului); rid, creț. – Din bg. kuta. Vezi definitia »

SARCOLÉMĂ, sarcoleme, s. f. (Anat.) Membrană care învelește fibra musculară (netedă sau striată). – Din fr. sarcolemme. Vezi definitia »