PRETÉNȚIE, pretenții, s. f. 1. Revendicare a unui drept; drept pe care și-l revendică cineva. 2. Convingere (nejustificată) pe care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți; (la pl.), aere de superioritate, ifose. ♦ Intenție, dorință, năzuință ambițioasă. ◊ Loc. adj. și adv. Fără pretenții = modest, potrivit (ca amploare, valoare etc.). 3. Exigență. – Din fr. prétention. Vezi definitia »

HEMIPLEGÍE s. f. paralizie a unei jumătăți laterale a corpului. (< fr. hémiplégie) Vezi definitia »

ARTROPATÍE, artropatii, s. f. Nume dat mai multor boli articulare, având cauze diverse. – Din fr. arthropathie. Vezi definitia »

OXIGENOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratament al anoxiei cu inhalații sau injecții de oxigen. [Gen. -iei. / < fr. oxygénothérapie]. Vezi definitia »

POLÚȚIE s. f. ejaculare spontană (nocturnă), în timpul somnului, ca urmare a unor vise erotice. (< fr. pollution) Vezi definitia »