BĂLĂBĂNEÁLĂ, bălăbăneli, s. f. Mers, mișcare legănată. – Din bălăbăni + suf. -eală. Vezi definitia »

CUIRÁSĂ, cuirase, s. f. 1. Armătură formată din plăci de oțel special, cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă. 2. Îmbrăcăminte de piele, din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul și spatele războinicilor din antichitate și din evul mediu și păstrată până în sec. XIX; platoșă. [Pr.: cu-i-. – Var.: chiurásă s. f.] – Din fr. cuirasse. Vezi definitia »

MÁNȘĂ¹ s. f. pârghie care comandă eleroanele și profundorul unui avion. ◊ țintă aeriană (remorcată de un avion) la tragerile (anti)aeriene de instrucție. ♦ ~ de vânt = dispozitiv pentru indicarea direcției vântului, pe aerodromuri la loc vizibil. (< fr. manche) Vezi definitia »

zburdătúră (reg.) s. f., g.-d. art. zburdălúrii; pl. zburdătúri Vezi definitia »

sărăcăcitúră, sărăcăcitúri, s.f. (reg.) casă urâtă, sărăcăcioasă. Vezi definitia »