ERUDIȚIÚNE s. f. v. erudiție. Vezi definitia »

REGIÚNE, regiuni, s. f. 1. Întindere mare de pământ mai mult sau mai puțin omogenă, dintr-o țară sau de pe glob, care prezintă caractere comune; ținut, zonă. 2. Unitate administrativă și teritorială în România (între 1950 și 1968) alcătuită din raioane și din unul sau mai multe orașe importante. 3. Porțiune determinată a unei ființe sau a unui obiect. [Pr.: -gi-u-] – Din fr. région, lat. regio, -onis. Vezi definitia »

siroáne s.f. pl. (reg.) curele colorate folosite în ornamentarea șerparelor (chimirelor). Vezi definitia »

SALUTAȚIÚNE s.f. v. salutație. Vezi definitia »

INACȚIÚNE s.f. (Rar) Lipsa oricărei acțiuni. [Cf. fr. inaction, it. inazione]. Vezi definitia »