Definita cuvantului temperament
TEMPERAMÉNT s. n. 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, având o bază ereditară și exprimându-se stabil în comportament; fire. 2. energie vitală, impetuozitate, elan. (< fr. tempérament, lat. temperamentum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu temperament
SUCULÉNT, -Ă adj. Cu suc mult, zemos; savuros și hrănitor. ♦ (Fig.) Plin de miez, de valoare; bogat în conținut. [Cf. fr. succulent, lat. succulentus]. Vezi definitia »
EXPECTORÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care ușurează expectorația. (< fr. expectorant) Vezi definitia »
FRUTESCÉNT, -Ă adj. (Despre tulpini) Care se întărește fără a ajunge la perfectă lignificare; (despre plante) care are astfel de tulpină. [Pl. -nți, -nte. / cf. lat. frutescens, fr. frutescent]. Vezi definitia »
DESHIDRATÁNT, -Ă, deshidratanți, -te, s. m. adj. (Substanță) care deshidratează. – Din fr. déshydratant Vezi definitia »
FUNT s.m. Unitate de măsură engleză și americană pentru masă, egală cu 0,453592 kg. [Var. pfund, fund s.m. / < germ. Pfund, cf. engl. found]. Vezi definitia »