REGIMENTÁR, -Ă, regimentari, -e, adj. 1. Care aparține regimentului, privitor la regiment. 2. (Ieșit din uz, în sintagma) Tren regimentar = convoi de căruțe sau de camioane care transportă, pe front, munițiile sau proviziile unui regiment. – Din fr. régimentaire. Vezi definitia »

POȘOÁR s.n. Placă de carton sau de metal decupată, servind ca șablon. [Pron. -șoar. / < fr. pochoir]. Vezi definitia »

INTERFOLICULÁR, -Ă adj. Între (dintre) foliculi. [< inter- + folicular]. Vezi definitia »

pescár (pescári), s. m. – 1. Cel care pescuiește. – 2. Negustor de pește. – 3. Pescăruș (Larus). – Var. păscar. – Mr. piscar. Din pește, prin intermediul unei var. teoretice *pescu, ca pescos, pescui, cu suf. de agent -ar. În general se admite că e reprezentantul direct al lat. piscārius (Pușcariu 1299; Candrea-Dens., 1368; REW 6527), cf. port. peixeiro; dar chiar și așa, fonetismul arată o apropiere de pește. Influența sl. rybarĭ „pescar” (Tiktin) nu constituie o ipoteză utilă. – Der. pescărel (var. pescăraș), s. m. (pescăruș); pescăruș, s. m. (alcion, martin, Alcedo ispida; păsări acvatice, Cinclus aquaticus; Sterna, Hydrochelidon nigra); pescărească, s. f. (vînzătoare de pește, femeie care pescuiește); pescăresc, adj. (de pescar, al pescarului); pescărește, adv. (ca pescarii); pescărie, s. f. (pescuit; loc de pescuit; magazin de pește; Arg., curtare; Arg., codoșlîc, tăinuire); pescări, vb. (a face oficiul de pescar sau de vînzător de pește; Arg., a curta); pescărime, s. f. (banc de pește; mulțime de pescari), rar; pescărit, s. n. (pescuire; vînzare de pești). – Cf. pește. Vezi definitia »

LARVÁR, -Ă adj. 1. în stare de larvă; referitor la larvă. 2. (fig.) latent. (< fr. larvaire) Vezi definitia »