ACCÉS, accese, s. n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau pâna la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus. Vezi definitia »

PALMARÉS s. n. listă în care se înscriu victoriile sportive, succesele literare etc. obținute de cineva. (< fr. palmarès) Vezi definitia »

GHES, ghésuri, s. n. 1. Ghiont, îmbrâncitură. 2. Imbold, impuls, stimulent. (orig. necunoscută; nu pare să fie identic cu ghes s. n. = (arg.) zi, din țig. ges (Juilland); totuși, orig. țig. pare posibilă; Drăganu îl pune în legătură cu magh. gyűszű = degetar, cu care însă nu pare să se înrudească) Vezi definitia »

CAMBACÉRÈS [cãbaséres], Jean Jacques Régis de, duce de Parma (1753-1824), om politic și jurist francez. Membru al celui de-al doilea Consulat în Franța (1799-1802), arhicancelar al Imperiului (1804); a luat parte la elaborarea Codului Civil (1804). Vezi definitia »

șes¹ (pop.) adj. m.; f. șásă, pl. șése Vezi definitia »