CULTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al cultismului (1). (< fr. cultiste) Vezi definitia »

AÍST, aiști, adj. dem. m. (Reg.; când urmează după substantiv are forma aista) Acest. [Gen.-dat. sg. aistui, gen.-dat. pl. aistor; (când are forma aista) gen.-dat. sg. aistuia, gen.-dat. pl. aistora. – Var.: aísta adj. dem. m.] – V. aiest. Vezi definitia »

SCOLÁST s. m. 1. filozof-teolog din evul mediu adept al scolasticii. 2. (fig.) gânditor dogmatic care judecă rigid, numai după canoane. (< germ. Scolast) Vezi definitia »

ROBÚST, -Ă, robuști, -ste, adj. Care este înzestrat cu o constituție fizică puternică; rezistent la muncă, la oboseală, la boală; voinic, viguros, vânjos. – Din fr. robuste. Vezi definitia »

FUMÍST, -Ă s.m. și f., adj. (Om) neserios, mistificator; șarlatan. [Cf. fr. fumiste, it. fumista]. Vezi definitia »