Definita cuvantului tentaculate
TENTACULÁTE s. n. pl. încrengătură de animale acvatice nevertebrate cu tentacule înapoia gurii. (după fr. tentaculées)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tentaculate
COMPLETAMÉNTE adv. (Rar) În mod complet, cu desăvârșire. [Var. complectamente adv. / < it. completamente, cf. fr. complètement]. Vezi definitia »
MODICITÁTE s.f. Micime, cantitate mică (a unei sume, a unui preț). [Cf. fr. modicité, lat. modicitas]. Vezi definitia »
péște (péști), s. m.1. Vertebrat acvatic inferior, de obicei cu solzi, care respiră prin branhii. – 2. Carne de pește (1.) – 3. Semn de zodiac. – 4. Codoș, proxenet. – Mr. peaște, pescu, megl. pęști, istr. peșt. Lat. piscem (Pușcariu 1300; Candrea-Dens., 1367; REW 6532), cf. alb. pešk (Philippide, II, 651), it. pesce, prov. peis, cat. peix, sp. pez, port. peixe. Atît mr. și alb. cît și der. indică prezența unui sing. *pescu, a cărui absență ar face inexplicabile cea mai mare parte a der. care urmează; se poate admite că forma semnalată de noi ar fi avut numai o existență teoretică, ca *hăinuri în înhăinurat. Der. păscoi, s. m. (peștele mascul); peștoaică, s. f. (femela peștelui; șmecheră, întreținută); peștișoară, s. f. (plantă acvatică, Salvinia natans); pescos, adj. (bogat în pește), care ar putea reprezenta direct și lat. piscosus; pescui, vb. (a prinde pește); pescuit, s. n. (acțiunea de a pescui); pescuitor, adj. (care pescuiește); pescuț, s. m. (peștișor); pescuină, s. f. (Bucov., iaz, heleșteu), cu suf. din vizuină (după Tiktin, formație cultă, din lat. piscina încrucișat cu a pescui). – Cf. pescar. Vezi definitia »
COMIȚIALITÁTE s. f. criză epileptică. (<fr. comitialité) Vezi definitia »
AUSTERITÁTE s.f. Sobrietate, asprime, severitate. [Pron. a-us-. / cf. fr. austérité, it. austerité;, lat. austeritas]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z