GIROCLINOMÉTRU s.n. Clinometru giroscopic. [< fr. gyroclinomètre]. Vezi definitia »

TRIMÉTRU s.n. Vers antic compus din trei perechi de picioare iambice. [Pl. -re. / cf. fr. trimètre, lat. trimetrus, gr. trimetros < tri – cu trei, metron – măsură]. Vezi definitia »

LÚSTRU² s. n. 1. strălucire; luciu. 2. (fig.) falsă strălucire; superficialitate. (< fr. lustre, it. lustro) Vezi definitia »

a face numaru’ cinci expr. a fura. Vezi definitia »

MẤNDRU, -Ă, mândri, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. „de”). Mulțumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii; demn. 2. Care are încredere exagerată în calitățile proprii; orgolios, îngâmfat, trufaș. 3. (Pop.) Frumos, falnic, măreț. II. S. m. și f. (Pop.) Persoană pentru care cineva de sex opus simte o afecțiune deosebită; drag, iubit. – Din sl. mondrŭ „înțelept”. Vezi definitia »