NAMÉSNIC, namesnici, s. m. (Înv.) Locțiitor sau reprezentant al unui funcționar într-o funcție importantă (laică sau bisericească). – Din sl. namĕstĕnikŭ. Vezi definitia »

PANTAGRUÉLIC, -Ă adj. (Liv.) Lacom, mâncăcios, nesătul; (p. ext.) îmbelșugat, încărcat. [Pron. -gru-e-. / < fr. pantagruélique, cf. Pantagruel – gigant, fiul lui Gargantua, erou creat de Rabelais]. Vezi definitia »

ELECTROFORÉTIC, -Ă adj. referitor la transmisia particulelor în medii lichide sub influența unui câmp electric. (< fr. électrophorétique) Vezi definitia »

ANTONÍMIC, -Ă adj. referitor la antonime; în raport de antonimie. (< fr. antonymique) Vezi definitia »

STALACTÍTIC, -Ă, stalactitici, -ce, adj. De stalalctită. – Stalactită + suf. -ic. Vezi definitia »