EMPIRÉU s. n. 1. partea superioară a cerului, unde se credea că se află reședința zeilor; locașul zeilor. 2. (poet.) bolta cerului, firmament. (< fr. empyrée, gr. empyrios, it. empireo) Vezi definitia »

SUPRAÉU s. n. parte a personalității considerată ca un cenzor al întregului comportament social al individului. (după fr. sur-moi) Vezi definitia »

GINECÉU s. n. 1. (ant.) apartament rezervat femeilor în casele grecești. ◊ loc rezervat femeilor în vechile biserici creștine. 2. totalitatea organelor femele de reproducere ale unei flori; pistil. (< fr. gynécée, lat. gynaeceum) Vezi definitia »

MISCELANÉU, -ÉE I. adj. format din lucrări diferite. II. s. n. pl. carte, rubrică într-o publicație periodică cuprinzând articole, studii etc. cu un conținut variat. ◊ culegere de lucrări, de fapte etc. fără legătură între ele. – var. miscelanea s. n. pl. (< lat. miscellaneus, /II/ fr. miscellanées) Vezi definitia »

TASÉU, taseuri, s. n. Nicovală mică, folosită de tinichigii pentru a îndrepta tabla. – Cf. fr. tasseau. Vezi definitia »