Definita cuvantului bordură
BORDÚRĂ, borduri, s. f. Fâșie, panglică sau cusătură la marginea unui obiect textil. 2. Zonă care înconjură marginea unui obiect, cu o structură diferită de a acestuia; spec. zonă de la marginea dinspre partea carosabilă a trotuarului. Bordura de flori a unei peluze. – Din fr. bordure.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bordură
HEMATOPORFIRÍNĂ, hematoporfirine, s. f. Substanță provenită din hem prin eliminarea fierului și care apare ca produs de descompunere a hemoglobinei în sânge și în urină. – Din fr. hématoporphyrine. Vezi definitia »
HUNEDOREÁNCĂ, hunedorence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Hunedoara. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Hunedoara. – Hunedorean + suf. -că. Vezi definitia »
SUBZÓNĂ s.f. Subdiviziune a unei zone. [Cf. fr. sous-zone, it. sotto zona]. Vezi definitia »
FLÚTĂ s. f. velier vechi, armat ușor, pentru transport de materiale. (< fr. flûte) Vezi definitia »
PAPIÓTĂ s. f. 1. sul de hârtie pe care se răsucește părul pentru a-l ondula. 2. sul mic de hârtie pe care se înfășoară ața de cusut; (p. ext.) ața însăși. 3. hârtie unsă cu grăsime în care se frige carnea sau peștele. (< fr. papillote) Vezi definitia »