Definita cuvantului terț
TERȚ, -Ă I. adj. care vine în al treilea rând; al treilea. ♦ malarie (sau febră) ~ă = formă clinică de malarie în care accesele febrile revin din trei în trei zile. II. s. m. (jur.) persoană care nu figurează ca parte într-un contract ori într-un angajament intervenit între două părți, dar care poate avea drepturi sau obligații izvorâte din astfel de acte. III. s. n. (log.) ŭl exclus = principiu fundamental potrivit căruia un enunț nu poate fi decât adevărat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusă. (< lat. tertius, it. terzo)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu terț
BÂRNÉȚ, bârnețe, s. n. Cingătoare îngustă cu care se încing femeile peste catrință. ♦ Brăcinar. – Din bârne (pl. lui bârnă) + suf. -eț. Vezi definitia »
ZAȚ, zațuri, s. n. 1. Substanță depusă pe fundul unui vas cu cafea; drojdie (1). 2. Text cules cu litere de plumb și așezat în forme de dimensiunile paginilor, gata pentru tipărit. – Din germ. Satz. Vezi definitia »
OCHIULÉȚ, ochiulețe, s. n. Diminutiv al lui ochi1. – Ochi1 + suf. -uleț. Vezi definitia »
PREJUDÉȚ, prejudețe, s. n. (Înv.) Prejudecată. – Pre1- + județ (după lat. praejudicium). Vezi definitia »
BUNÚȚ, -Ă, bunuți, -e, adj. (Pop. și fam.) Bunișor. ◊ Expr. Bun-bunuț = foarte bun. – Din bun4 + suf. -uț. Vezi definitia »