panaghíe (panaghíi), s. f. – Prescură care se dă de pomană la patruzeci de zile după o înmormîntare. – Mr. panaghie. Ngr. παναδία, epitet al Fecioarei (Murnu 41), cf. sb., cr. panagija. – Der. panaghiar, s. n. (taler de argint în care se servește panaghia). Vezi definitia »

prapastie adanca Vezi definitia »

POTAMOLOGÍE s. f. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor curgătoare. – Din fr. potamologie. Vezi definitia »

AMIOPLAZÍE s.f. Lipsă congenitală a țesutului muscular. [< fr. amyoplasie, cf. gr. a – fără, mys – mușchi, plassein – a forma]. Vezi definitia »

SEMIOLOGÍE s. f. 1. Parte a medicinii care se ocupă cu descrierea simptomelor și a semnelor diferitelor boli, precum și a metodelor de a le pune în evidență și de a le diagnostica; simptomatologie. 2. Știință care studiază semnele întrebuințate în cadrul vieții sociale; semiotică. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. sémiologie. Vezi definitia »