NABÁB, nababi, s. m. 1. Titlu purtat de ofițerii superiori ai sultanului sau de guvernatorii musulmani din Iran, Pakistan, India; persoană care avea acest titlu. 2. Epitet pentru o persoană foarte bogată. – Din fr. nabab. Vezi definitia »

ENDECASILÁB s.m. Vers de unsprezece silabe, indiferent de natura lor. [< fr. hendécasyllabe, lat. hendecasyllabus, cf. gr. hendeka – unsprezece, syllabe – silabă]. Vezi definitia »

-LÁB² elem. „care ia”. (< gr. -labos< lambanein, a lua) Vezi definitia »

MONOSILÁB, -Ă, monosilabi, -e, adj., s. n. și f. (Cuvânt) format dintr-o singură silabă. – Din fr. monosyllabe. Vezi definitia »

slab de inger Vezi definitia »