Definita cuvantului tibia
TÍBIA s. f. 1. os lung și gros, între genunchi și gleznă, care împreună cu peroneul formează scheletul gambei. 2. articol (5) al piciorului la insecte, între femur și tars; al cincilea segment al membrelor păianjenilor. (< fr., lat. tibia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tibia
smerenia nu are nimic umilitor cum scrie in definitia dvs. Domnul Iisus S-a smerit, nu S-a umilit. Tot timpul cât a fost scuipat, batjocorit, umilit de către oameni, a păstrat o demnitate dumnezeiască. Vezi definitia »
DIZGRAȚIÁ vb. tr. a nu mai favoriza pe cineva, a-l arunca în dizgrație. (după fr. disgracier) Vezi definitia »
AVARIÁ, avariez, vb. I. Tranz. și refl. A face să sufere sau a suferi o avarie; a (se) strica, a (se) deteriora. [Pr.: -ri-a] – Din fr. avarier. Vezi definitia »
ÎMPĂIÁ, împăiez, vb. I. Tranz. A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal, spre a-i da acestuia înfățișarea naturală. [Pr.: -pă-ia] – În + paie (după fr. empailler). Vezi definitia »
șăiá, șăiéz, vb. I (înv. și pop.) a înșeua calul. Vezi definitia »