Definita cuvantului tiers
TIÉRS I. s. m. (jur.) persoană străină de un contract, care nu are nici un raport juridic cu părțile acestuia; terț; persoană care deține o parte a unui contract, care este impozabilă. II. adj. care vine în al treilea rând. (< fr. tiers)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tiers
UNIVÉRS s.n. 1. Lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu, infinit de variată în ceea ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei; cosmos. 2. Globul terestru, Pământul. 3. (Fig.) Cerc îngust al vieții cuiva; mediu. 4. Populație în cadrul unei operații statistice. [Pl. -suri. / < fr. univers, it. universo, engl. univers, cf. lat. universus]. Vezi definitia »
EMÉRS, -Ă adj. 1. care iese la suprafața apei. 2. (bot.; despre muguri, nervuri) bine reliefat pe suprafața unui organ. ◊ (despre plante acvatice) la care unele organe se dezvoltă la suprafața apei. (< germ. emers) Vezi definitia »
NEȘTÉRS, -EÁRSĂ, neșterși, -se, adj. Care nu poate fi șters, distrus, înlăturat. ♦ Fig. Care nu poate fi uitat, care rămâne veșnic în amintire. – Ne- + șters. Vezi definitia »
DECÚRS s.n. În decurs de... (sau în decursul...) = în curgerea..., pe durata, în desfășurarea... [< fr. décours, cf. lat. decursus]. Vezi definitia »
cors s. n. – Țesătură de mătase. Probabil din fr. corse „din Corsica”. Lipsește din dicționare, apare la Macedonski, astăzi înv. Vezi definitia »