SEPULTÚRĂ, sepulturi, s. f. (Rar) Loc de înmormântare; mormânt. – Din fr. sépulture, lat. sepultura. Vezi definitia »

pahuiálă s.f. (reg.) încețoșare, împăienjenire a ochilor. Vezi definitia »

horcíță s.f. (înv.) muștar. Vezi definitia »

PORTÁNȚĂ s.f. 1. Cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. 2. Componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia. [< fr. portance]. Vezi definitia »

GOELÉTĂ s.f. Corabie cu două catarge de mic tonaj. [Pron. go-e-. / < fr. goélette]. Vezi definitia »