Definita cuvantului tim
TIM2(O), -TIMÍE elem. „timus”, „emoție, tonus afectiv”. (< fr. thym/o/-, -thymie, cf. gr. thymos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tim
TILIRÍM s. m. (Pop.) Înțeles ascuns; dedesubt, încurcătură. Vezi definitia »
AD-ÍNTERIM adj. inv. care ține locul titularului; interimar. (< lat. ad interim, între timp) Vezi definitia »
chilím (chilímuri), s..n – Covor, scoarță. – Mr. chilime. Tc. kilim (Miklosich, Türk. Elem., II, 111; Șeineanu, II, 111; Berneker 503; Lokotsch 1176; Ronzevalle 147; Vasmer 557), cf. ngr. ϰιλίμι, alb. kjilim, bg., rus., pol. kilim, sb. ćilim, rut. kylym. Vezi definitia »
SINONIM A ALRGA,A SE ZBINTUI Vezi definitia »
ZIM- elem. v. zimo-. Vezi definitia »