BÚFNĂ, bufne, s. f. (Ornit.; rar) Bufniță. [Var.: búhnă s. f.] – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

MEZZO-SOPRÁNĂ, mezzo-soprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: méțo-] – Din it. mezzo-soprano. Vezi definitia »

PERIFRÁZĂ s. f. exprimare prin mai multe cuvinte a ceea ce în mod normal se redă printr-un cuvânt; circumlocuție; grup de cuvinte care înlocuiește un termen propriu. ♦ ~ verbală = construcție formată dintr-un verb însoțit de un semiauxiliar de modalitate sau de aspect. (< fr. périphrase, lat. periphrasis, germ. Periphrase) Vezi definitia »

ANTITÉZĂ, antiteze, s. f. Opoziție între două fenomene, idei etc. exprimând caracterul dialectic al oricărui proces de dezvoltare din natură și societate. ♦ Figură de stil care se bazează pe opoziție. – Fr. antithèse (lat. lit. antithesis). Vezi definitia »

VIEȚIȘOÁRĂ, viețișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui viață (1). Vezi definitia »