TURBINOTÓM s. n. instrument folosit în turbinotomie. (< fr. turbinotome) Vezi definitia »

AUTONÓM, -Ă adj. Care se bucură de autonomie, este condus, administrat prin autonomie. [Pron. a-u-, pl. -mi, -me. / cf. fr. autonome, it. autonomo]. Vezi definitia »

PLACENTÓM s.n. (Med.) Tumoare derivând din placentă. [Pl. -oame. / < fr. placentome]. Vezi definitia »

SUPRAÓM s.n. Termen care desemnează ideea omului desăvârșit atât ca gen, cât și ca individualitate. ♦ (În filozofia lui Nietzsche) Tipul omului superior prin voință. [< supra- + om, după germ. Übermensch, fr. surhomme, it. superuomo]. Vezi definitia »

FECALÓM s. n. conglomerat de fecale uscate în intestine, care la palpare dă impresia de tumoare; scatom. (< fr. fécalome) Vezi definitia »