ÁRPĂ s. f. v. harpă. Vezi definitia »

GARGÚSĂ, garguse, s. f. (Mil.) Săculeț de pânză cu încărcătura de praf de pușcă folosită la tunurile de calibru mare. – Din fr. gargousse. Vezi definitia »

NECROFÍTĂ adj., s. f. (ciupercă saprofită) care se hrănește pe țesuturile gazdei omorâte în prealabil, cu ajutorul unor enzime. (< fr. nécrophyte) Vezi definitia »

SUPRAABUNDÉNȚĂ s. f. abundență mare; belșug. (după fr. surabondance) Vezi definitia »

STRÍGĂ, strigi, s. f. 1. (În superstiții) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici, ia mana de la vaci etc. 2. Pasăre răpitoare de noapte, de culoare galbenă-roșcată, cu pete brun-închis, care se hrănește mai ales cu șoareci (Tyto alba guttata). 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi, asemănătoare cu un cap de mort, care zboară numai în amurg și care, când este prins, scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt; cap-de-mort (Acherontia atropos). – Lat. striga. Vezi definitia »