PLEBÍCOL, -Ă adj., s.m. (Rar) (Cel) care flatează, măgulește mulțimea; demagog. [< lat. plebicola, fr. plébicole]. Vezi definitia »

POLIFENÓL, polifenoli, s. m. Compus organic din clasa fenolilor, care conține două sau mai multe grupări hidroxil legate de un radical aromatic. – Din fr. polyphénol. Vezi definitia »

CREZÓL s. m. lichid extras din gudroanele de huilă, amestec de izomeri, cu proprietăți antiseptice. (< fr. crésol) Vezi definitia »

PROTARGÓL s. n. Antiseptic sub formă de pulbere fină, galbenă sau galbenă-brună, format din azotat de argint și o soluție alcalină de proteine, folosit în tratamentul mucoaselor, la guturai, la boli de ochi etc. – Din germ. Protargol. Vezi definitia »

EUGENÓL s. n. substanță mirositoare din uleiul de cuișoare, de garoafe etc., folosit în parfumerie și în dentistică. (< fr. eugénol) Vezi definitia »