Definita cuvantului tiranie
TIRANÍE s. f. 1. (ant.) formă de guvernământ a unor cetăți grecești caracteristică epocii de trecere de la oligarhia aristocratică la democrația sclavagistă. 2. guvernare despotică, instituită prin uzurpare. 3. comportare, atitudine de tiran; asuprire, cruzime. (< fr. tyrannie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tiranie
ZIDĂRÍE2, zidării, s. f. Meseria zidarului; zidărit. – Zidar + suf. -ie. Vezi definitia »
păuríe s.f. (reg.) 1. agricultură; plugărie. 2. (cu sens colectiv) țărănime; plugărime. Vezi definitia »
MARCHITĂNÍE, marchitănii, s. f. 1. Locul unde își expunea mărfurile un marchitan; p. ext. mărfurile pe care le vindea marchitanul. 2. Mărfuri metalice mărunte și variate, de uz casnic. 3. Negustorie pe care o făcea un marchitan; comerț cu articole de marchitănie (2). [Var.: marchidăníe s. f.] – Marchitan + suf. -ie. Vezi definitia »
ASIMILÁȚIE, asimilații, s. f. 1. Absorbție și integrare a substanțelor nutritive într-un organism. 2. (Fon.) Transformarea unui sunet sub influența altui sunet aflat în apropiere. – Fr. assimilation (lat. lit. assimilatio, -onis). Vezi definitia »
DEPUTĂȚÍE, deputății, s. f. 1. Demnitate, sarcină, funcție de deputat (1). 2. Delegație de deputați (2); solie. – Deputat + suf. -ie. Vezi definitia »